Poezii

Vorbesc cu tine, nu mai pot sa sanger,
Iubita mea cu aripe de inger,
Si te sarut cu buzele pe frunte,
Cu stele mii si rosii flori marunte,

Privirea ta fierbinte ma seduce,
In nebunia carnii sa m-arunce,
Si te sarut pe ochiul drept si stang,
Pe lacrimile pleoapelor cand plang,

Si rasuflarea calda o inec,
Cu buzele pe gura ta cand trec,
Si te sarut cu dorul meu nespus,
Prin intunericul cazand de sus.

Sunt dulci si-amare prigoniri de soarta,
Si luna din tarii vegheaza moarta,
Iar gandurile zboara-n departari,
Purtand corabii moarte peste mari.

Poezii

Minciunile au gust de trandafiri,
Sunt risipite-n cerul ce-l respiri,
De-aceea nu mai poti sa le suporti,
Si totusi treci pe-alei, cu ochii morti.

Vantul nu-mparte, poate doar ca poarta,
In ochiul cerului o luna moarta,
Iluzia iubirii rastignita,
In inima de dragoste ranita.

Ganduri se duc ca frunzele de toamna,
Si noaptea peste noi tristeti rastoarna,
In ochii tai albastri,lupi flamanzi,
Alearga prin padure dupa manji,

Doar ploaia cade ca un nesfarsit
Si ne-ntrebam, pe unde am gresit,
De ceru-n mine este-atat de greu,
Si fulgera prin incaperi mereu.

Poezii

Becul misca tacut sub tavan,
Lumina lui cea galben tremurata,
Dar in tacere-aceea nu eram,
In ochiul stelei de pe cer furata.

Pe coridoare negre risipite,
Ingeri treceau, un fosnet monoton,
Cu aripile albe zugravite,
In stralucirea oarba de neon.

La cate-un colt cadea stingher o masca
Si noaptea o-nsfaca scrasnind din dinti,
Iar stelele cu luna ca sa pasca,
Pe ceruri alergau totusi cuminti.

In carte deschideam imparatii,
Si ne-ntalneam apoi printre cuvinte,
Iar tu uitai subit ca sa imi scrii,
Si gura ta, ma intalnea fierbinte.

Plecau tarziu ghetele sa se culce,
La umbra singuratecului prag,
Si gura ta era asa de dulce,
Si eu ti-eram atunci asa de drag,

Si insomnia noptii era alba,
Ca o mireasa ma invaluia,
Si ma-noda in panza ei cea calda,
Cu flori albastre de Nu ma uita.

Eu iti simteam pe buze gustul dulce,
De floare sangeranda in camari,
Si-n pieptul meu, iubirea sa se urce,
Vroia, cu pretul pus in disperari.

Vom asculta in doi cum trece timpul,
In toamna asta peste noi curgand,
Si peste tample va ploua nisipul,
Iluziilor noastre delirand.

Poezii

Duminici alergand acum prin sange,
Ma leagana cu zile insorite,
Eternitatea timpului se scurge,
Fecioare blonde-n doruri, despletite.

Si de iluzii sprijini-voi tampla,
Cu pasari sufletul facand sa zboare,
Si-atatea lucruri iarasi s-or intampla,
Cand florile vor sangera-n culoare.

Voi frange clipa-n doruri inegale,
Cu freziile dulci sa te mai zgarii,
Cand nu te-aud in fosnetul de poale,
Si-n alte ceasuri, ratacita-ntarzii.

Hai bate ireal, si ma zdrobeste,
Cu trupul tau, iluminat de luna,
Cand gura sa sarute oboseste,
Si clipa ne sfarseste impreuna.

Sa ne golim privirile de lacrimi,
De ingerii ce-n suflete suspina,
Sa ardem noaptea dorurile-n patimi,
Si-n focul de-artificii din gradina.

Celor care nu-si iubesc soacrele

Nu omorati femeile, va rog,
Ca bune, rele, ele sunt tovarasi,
Si fericirii sunt firav zalog,
Si cand tristetile se-aduna iarasi.

Sa invatati putin despre iubire,
Si-n drumul vietii presarat cu spini,
Nu incercati sa rupeti in nestire,
Palitii peste vreme trandafiri.

De nu-i iubire aveti macar mila,
Ca viata ne inseala-n mod pervers,
Tu astazi inca esti dulce copila,
Dar maine altii rai, te vor fi sters,

Te-or injura si te vor pune-n cusca,
Te vor numi chiar soacra, ce blestem,
Si te-or lega biet caine care musca,
In lant langa portita cea de lemn.

Si toamnele in noi acum se scutur,
Raman raniti de vreme pomii goi,
Chiar fara aripi, fluturul e flutur,
Si mama e pamantul din noroi.

Poezii

Noaptea gandurile mele,
Focul arde-n ore tainic,
Si raneste-adanc tacerea,
Intunericului sobra,
Vantu-n ramuris se scalda,
Un pisoi se vaita jalnic,
Amintirile jaratec,
Ard molatece in soba.

Cu rubine-nflacarate,
Dorul meu te incununa,
Stele care ard pe tample
Si in parul tau balai,
Te iubesc dar n-are cine
Glasul inimii sa-l spuna,
Cand sarutul tau m-arunca,
Pe al gurii tale rai.

Si o floare-nsangerata,
Rosie-mi devine gura,
Umeda ca primavara,
Stransa toata-n ghiocei,
Si la piept ingreunata
De dorinti, iti frang faptura,
Sarutarile tacute,
Le inod, micuti cercei.